Amintiri

Astăzi în data de 16-07-2010 am împlinit alături de jumătatea vieţii mele Alexandra 9 luni de fericire, iubire....În aceste 9 luni pot spune ca am invatat sa iubesc cu adevărat pe cineva pe care Dumnezeu mi-a oferito sa o iubesc si sa mă iubească.
    Nu prea mă pricep eu la cuvinte de dragoste dar la sentimente pot spune ca sunt OK!
    La ora 00:00 mi.am sunat iubita si i-am spus o mica poezie:

                      Puiutul meu iubit încerc sa-mi las inima sa vorbească, sa-mi şoptească cele mai minunate cuvinte ce ar semnifica măcar puţin din ceea ce simt eu pentru tine.
Dumnezeu te-a creat pe tine pentru mine si dacă ar exista cineva care ar putea sa-ti daruiasca un suflet si o dragoste care sa te facă mai fericit decat te pot face eu, atunci pe mine Dumnezeu m-a creat degeaba pentru ca fără tine viaţa nu are sens.
Pot spune ca eşti pentru mine o minune si atunci cînd îţi privesc ochii simt cum la fiecare clipire a pleoapelor tale, în jurul meu infloresc mii de flori tu eşti primăvara mea si dacă tu nu ai fii, inima mi-ar îngheţa de o iarna eternă.
Zambetul tău imprastie atîta fericire de scoate orice muritor din starea de suferinţă si dacă tu nu ai fii pentru mine soarele nu ar mai răsări niciodată,TE IUBESC atît de mult si-i multumesc lui Dumnezeu ca a avut grija ca si tu sa mă iubeşti. Dacă ne-am certa eu nu a-si regreta nimic din tot ce s-a întîmplat între noi...TE IUBESC nu uita!Cu drag de la iubirea ta.